În studenție fiind, erau la modă anumite teme, lucrări, artiști despre care ne vorbeau atât profesorii de atelier cât și cei de la disciplinele teoretice. Dar erau la modă și cuvinte, concepte, … ca: apotropaic, axis mundi, kalokagathia, …, așa cum sunt acum: interdisciplinar, transdisciplinar, well-being, bullying, … .
Una dintre temele preferate de profesori era Iudita și Holofern.
Uitasem de aceste teme până acum câțiva ani, când predam la un liceu și, nu mai țin minte cum și în ce context, le-am pomenit copiilor despre Sacrificiul lui Abraham (Avram). De fapt, știu, dar este o poveste mai lungă. Le vorbeam despre teatrul antic grec și despre faptul că grecii sacrificau animale (țap) la reprezentațiile teatrale, aspect care i-a oripilat pe elvii de liceu. Și așa am ajuns să îi întreb dacă sacrificiile animaliere îi oripilează atât de mult, ce părere au despre sacrificiile umane pe care le întâlnim de-a lungul timpului la popoarele americane (mayași, azteci, …) sau la greci (spartani), dar și în Biblie. Ce părere au ei despre Sacrificiul lui Avram? Și, spre surprinderea mea, elevi de clasa a X-a, care făceau Religie din clasa I, nu aveau habar cine este Avram. Așa că am început să caut imagini cu acest subiect și așa mi-am adus aminte și de Iudita.
Acum doi ani, vorbind cu studenții despre una despre alta, „despre-un zbor cu parapanta”, am ajuns să le vorbesc despre Iudita și despre numeroasele lucrări cu acest subiect foarte la modă în Renaștere. Așa am descoperit că nici studenții nu prea au habar de subiectele religioase din artă sau de semnificațiile lor și asta după 12 ani de Religie în școală, iar unii și după 4 sau 8 ani de Istoria artelor, tot în școală.
M-am apucat atunci să le spun povestea Iuditei și să le arăt o parte dintre lucrările cu acest subiect. Nu a fost deloc greu să dau peste variantele lui Cranach, care a venit la pachet cu o altă lucrare a lui – Salomea. I-am întrebat dacă știu ceva despre această creatură și am descoperit că și această domniță le era necunoscută. Aveau cumva idee că lui Ioan Botezătorul i-ar fi fost tăiat capul, dar ce legătură era între el și domniță, nu cunoșteau.
În momentul în care am văzut cele două lucrări alăturate, mi-am dat seama că ei nu le vor putea identifica (fără titluri), pentru că nu au cultură vizuală, religioasă, … și, din păcate, nu este doar vina lor. Ei (elevii, studenții) nu știu ce să învețe, ei vin la școală ca să fie ghidați, iar acest ghidaj nu pare a fi foarte eficient.
(Nu demult, o studentă m-a întrebat cine este Nicolae Bălcescu și i-am mulțumit, pentru că mulți alții nu ar fi întrebat, chiar dacă nici ei nu ar fi știut. Cunosc o mulțime de adulți care nu au habar despre ceea ce reprezintă Unirea principatelor și care sunt ele – principatele. Exemplele pot continua. Datorită cinematografiei, (credem că) știm mai multă istorie americană decât istorie românească.)
Revenind.
Pe foarte scurt.
Iudita era o frumoasă tânără văduvă evreică, care la una dintre năvălirile asirienilor asupra evreilor, se duce împreună cu o slujnică în tabăra inamică, unde îl seduce pe Holofern, conducătorul asirienilor, îl îmbată, apoi îi taie capul și îl duce în tabăra luptătorilor evrei. Acest gest duce la sfârșitul luptei în favoarea evreilor.
Pe de altă parte, povestea ne spune că Salomea i-a cerut regelui Irod capul lui Ioan Botezătorul, în schimbul unui dans.
Acum, dacă ne uităm la lucrările lui Cranach, sigura deosebire semnificativă, care ne-ar putea da indicii asupra identității celor două tinere, este faptul că una dintre ele ține în mână o sabie. Dacă știm poveștile de mai sus, datorită acestui detaliu șansele de identificare a personajelor sunt destul de mari.
Iudita este unul dintre subiectele la modă în perioada Renașterii și Barocului la artiști ca: Donatello (variantă tridimensională), Sandro Botticelli, Andreea Mantegna, Giorgione, Titian, Caravaggio, Artemisia Gentileschi, …; apoi, răzleț la Goya, Klimt, Judy Chicago, … .
Salomea pare să fi avut mai mare succes începând din perioada Renașterii până în perioada modernă la artiști ca: Fra Filippo Lippi, Benozzo Gozzoli, Titian, Caravaggio, Guido Reni, Carel Fabritius, Gustave Moreau, Klimt, Alphonse Mucha, … .
Dar, am eu oare dreptate? Nu credeți că ar merita să investigați? Vă provoc!
Cranach – Lucas Cranach cel Bătrân c. 1472-1553 — reprezentant german al Renașterii
Iudita – însemnând femeie din Iudeea. Varianta feminină a numelui Iuda
Salomea – fiica vitregă a regelui Irod sub domnia căruia au pierit atât Ioan Botezătorul, cât și Isus Hristos
Galerie

Lucas Cranach cel Bătrân (c.1482-1553) – Iudita cu capul lui Holofern, 1520-37, ulei pe lemn, 87/82,6, Museo de Arte de Ponce, Puerto Rico 
Lucas Cranach cel Bătrân (c.1482-1553) – Salomea cu capul lui Ioan Botezătorul, c.1530, ulei pe lemn, 73,5/54 cm, Szépművészeti Múzeum, Budapesta 
Lucas Cranach cel Bătrân (c.1482-1553) – Moartea Lui Holofern, c.1530, ulei pe lemn, 98/73,6 cm, Schloss Friedenstein Gotha, Germania 
Lucas Cranach cel Bătrân (c.1482-1553) – Sărbătoarea lui Irod, c.1533, ulei și tempera pe lemn, 79,5/112,6 cm, Städel Museum, Frankfurt 
Botticelli (c.1445-1510) – Întoarcearea Iuditei în Bethulia, c.1470, ulei pe lemn, 31/24 cm, Galleria degli Uffizi, Florența 
Gustave Moreau (1826-1898) – Apariția, 1876, acuarelă, 106/72,2 cm, Musée d’ Orsay, Paris 
Michelangelo (1475-1564) – Iudita și Holofern, 1508-1512, frescă, Capela Sixtină, Vatican 
Michelangelo (1475-1564) – Iudita și Holofern, 1508-1512, frescă, Capela Sixtină, Vatican 
Caravaggio (1571-1610) – Iudita decapitându-l pe Holofern, c.1599, 145/195 cm, ulei pe pânză, Galleria Nazionale d’Arte Antica, Roma 
Caravaggio (1571-1610) – Salomea cu capul lui Ioan Botezătorul, c. 1610, ulei pe pânză, 106/91 cm, National Gallery, Londra 
Tițian (1490-1576) – Iudita cu capul lui Holofern, c.1570, ulei pe pânză, 112/93 cm, Detroit Institute of Arts 
Tițian (1490-1576) – Salomea, c. 1550, ulei pe pânză, 87/80 cm, Museo del Prado, Madrid 
Artemisia Gentileschi (c.1593 – c. 1656) – Iudita decapitându-l pe Holofern, c.1612, ulei pe pânză, 158,8/125,5 cm, Museo di Capodimonte, Napoli 
Artemisia Gentileschi (c.1593 – c. 1656) – Salomea cu capul lui Ioan Botezătorul, c.1615, ulei pe pânză, 84/92 cm, Szépművészeti Múzeum, Budapesta 
Peter Paul Rubens (1577-1640) – Iudita cu capul lui Holofern, c. 1616, ulei pe pânză, 120/111 cm, Herzog Anton Ulrich Museum, Braunschweig, Germania 
Peter Paul Rubens (1577-1640) – Tăierea capului lui Ioan Botezătorul, c. 1609, ulei pe lemn, 94/101 cm, colecție particulară 
Abraham Bosse (1604-1676) – Iudita și Holofern, 1645, gravură, 11,7/11,3 cm, Metropolitan Museum, New York 
Jan van Troyen (1610-1670) – Salomea cu capul lui Ioan Botezătorul, 1673, gravură (după David Teniers cel Tânăr (1610-1690), Slovenská Národná Galéria, Bratislava 
Albrecht Altdorfer (c. 1480-1538) – Iudita cu capul lui Holofern, c. 1525, gravură, New York Public Library 
Thomas Halloway (1748-1827) – Fiica lui Irod (Salomea primind capului lui Ioan Botezătorul), 1798, gravură (după Henry Fuseli (1741-1825), 33,7/27 cm, Metropolitan Museum, New York 
Donatello (c. 1386-1466) – Iudita și Holofern, c.1455, sculptură, Sala dei Gigli, Palazzo, Vecchio, Florența 
Paul Manship (1885-1966) – Salomea, 1915, sculptură în bronz, 47/34,6/26,4 cm, Smithsonian American Art Museum, Washington D.C. 
Gustav Klimt (1862-1918) – Iudita cu capul lui Holofern, 1901, ulei pe pânză, 84/42 cm, Österreichische Galerie Belvedere, Viena 
Gustav Klimt (1862-1918) – Iudita II (Salomea), 1909, ulei pe pânză, 178/46 cm, Galleria Internazionale d’Arte Moderna, Veneția

