Despre

Eu sunt profesoară, nu sunt profesor (așa cum îi aud pe mulți adresându-mi-se „doamna profesor”). Sunt profesoară și îmi place să fiu profesoară. Sunt o picătură într-un ocean, iar modestia mă face să consider că sunt picătura care naște tsunami. Consider că un profesor bun trebuie să fie respectuos, să fie responsabil, să fie atent la nevoile celorlalți, să sprijine, să încurajeze, să ghideze, să fie în permanentă autoperfecționare, să încerce să fie obiectiv în subiectivitatea lui ș.a.m.d.

Câteodată sunt și artistă, chiar dacă de multe ori, prietenii mei artiști glumesc pe seama mea că nu sunt artistă pentru că specializarea mea este Pedagogia artelor (inside joke).

Sunt și femeie, dar nu sunt feministă. Sunt de părere că femeile erau importante și înainte de apariția acestei mișcări și vor fi importante de-a pururi.

Îmi place să învăț continuu, orice: limbi străine, antropologie, semiotică, filozofie, gastronomie, agronomie, dulgherie, biologie, meteorologie, …, nu neapărat în ordinea asta.

Iubesc sportul, chiar dacă nu se vede. Îmi place să înot și să merg la competiții.

De multă vreme voiam să îmi fac și eu blog, să intru și eu în rândul lumii. Un blog unde să spun și eu ce am de spus, chiar dacă nu interesează pe nimeni, iar situația din acest moment (martie 2020) mi-a oferit acest prilej. M-a mobilizat faptul că a trebuit să caut și să folosesc alte, altfel și mai multe resurse ca de obicei, pentru o bună desfășurare online a cursurilor.

M-am uitat pe blog-urile altor educatori, blog-urile muzeelor, … și am ajuns la concluzia că ar trebui să fac exact așa cum le spun studenților, să aleg eu subiectele, iar dacă mie îmi plac șansele să placă și altora sunt mari.